Formula de tracțiune 6x6 descrie un vehicul cu șase roți la care toate cele șase poziții de roată sunt antrenate de motor. Ca și în cazul celorlalte notații de acest fel, primul număr indică numărul total de poziții de roată, iar al doilea numărul celor antrenate, astfel încât 6x6 semnifică tracțiune integrală la toate punțile. Acolo unde se montează o punte cu roți jumelate, perechea de anvelope este socotită ca o singură poziție, așa că un 6x6 tipic este un vehicul cu trei punți, toate cele trei punți fiind motoare.
Din punct de vedere mecanic, realizarea unui 6x6 înseamnă dirijarea cuplului de la cutia de viteze, printr-o cutie de transfer și o serie de diferențiale, către o punte față motoare și două punți spate motoare. Cutia de transfer împarte puterea între față și tandemul din spate, iar perechea din spate este legată printr-o transmisie traversantă, astfel încât ambele punți spate trag împreună. Diferențialele, adesea blocabile, permit roților să se rotească la viteze diferite în viraje, putând totodată livra cuplul către roțile care au aderență.
Scopul fundamental al acestei dispuneri este aderența. Cu fiecare roată motoare, vehiculul se poate deplasa în continuare pe teren accidentat, moale, abrupt sau frânt, care ar pune în dificultate o configurație cu punți nemotoare. Distribuirea tracțiunii pe șase roți permite vehiculului să transporte sau să remorcheze sarcini foarte grele găsind în același timp aderență, deoarece forța de tracțiune este împărțită și cel puțin câteva roți au șanse să se afle în orice moment pe sol ferm. Acest lucru face din 6x6 configurația preferată acolo unde capabilitatea nu poate fi compromisă.
Configurația este, prin urmare, puternic asociată cu roluri solicitante. Camioanele militare de logistică și de transport armament, utilajele grele de teren și de construcții, autospecialele de pompieri și de salvare, precum și vehiculele de expediție sau de traversare a unor distanțe mari o folosesc în mod obișnuit. Unele vehicule de teren specializate și chiar de lux au adoptat forme 6x6, unde puntea suplimentară adaugă sarcină utilă, acoperire a terenului și o prezență impunătoare, mai degrabă decât o necesitate strictă de teren.
Aceste capabilități au un cost evident. Puntea față motoare suplimentară, diferențialul ei, cutia de transfer și transmisia mai grea adaugă greutate, complexitate, preț de achiziție și cerințe de întreținere față de un 6x4. Antrenarea tuturor roților crește rezistența mecanică și frecarea anvelopelor, așa că un 6x6 consumă vizibil mai mult și este adesea mai lent decât un 6x4 echivalent, motiv pentru care operatorii îl rezervă situațiilor care impun cu adevărat tracțiune integrală, nu transportului obișnuit pe șosea.
Înțelegerea lui 6x6 alături de configurațiile înrudite clarifică deciziile de inginerie implicate. El se află la capătul performant al unui spectru care include 6x4 orientat spre încărcare și 6x2 orientat spre economie și împărtășește principiul de bază cu sistemele de tracțiune pe patru roți și tracțiune integrală de pe vehiculele mai ușoare, toate bazându-se pe o cutie de transfer și pe diferențiale pentru a repartiza cuplul motorului între mai multe punți motoare.
- Vehicul cu șase roți, toate cele șase fiind motoare
- Aderență maximă pe teren accidentat, moale sau abrupt
- Folosit de vehicule militare, de teren grele și de expediție
- Mai greu și mai consumator decât un 6x4