Servodirecția este orice sistem care folosește o sursă externă de energie pentru a asista șoferul în orientarea roților directoare, reducând efortul muscular cerut la volan. A devenit necesară pe măsură ce mașinile au câștigat în greutate, iar anvelopele au devenit tot mai late, deoarece frecarea dintre o suprafață mare de contact și carosabil, mai ales în staționare sau la viteză foarte mică, poate cere la coroana volanului o forță mai mare decât e confortabil sau, în unele cazuri, gestionabil. Prin multiplicarea comenzii șoferului, servodirecția păstrează mașina ușor de controlat, fără a recurge la un raport de direcție foarte demultiplicat care ar impune multe rotații de volan.
Asistența este cea mai valoroasă tocmai acolo unde o direcție nedotată cu servo este cel mai greu de manevrat: la parcare și în manevrele cu viteză foarte mică, unde rezistența anvelopelor pe asfalt atinge maximul. Un sistem bine proiectat oferă un ajutor consistent în aceste condiții, astfel încât volanul se rotește ușor, apoi reduce progresiv nivelul de asistență pe măsură ce viteza crește. Această variație în funcție de viteză este importantă, pentru că prea multă asistență la viteze mari ar face direcția să pară ușoară, vagă și nervoasă, slăbind stabilitatea și feedbackul de care șoferul are nevoie pentru un control sigur la viteze ridicate.
Două tehnologii principale livrează această asistență. Cea mai veche este cea hidraulică, în care o pompă antrenată de motor pune sub presiune un lichid care, prin intermediul unei supape comandate de coloana de direcție, este trimis către un piston din caseta de direcție ce împinge în direcția în care șoferul rotește volanul. Soluția este eficientă și oferă un feedback bun, dar consumă continuu energie de la motor, chiar și când mașina rulează în linie dreaptă, cu o ușoară penalizare la consumul de combustibil, și depinde de o pompă, furtunuri și lichid care necesită întreținere.
Abordarea modernă, devenită dominantă, este servodirecția electrică, în care un motor electric montat pe coloana de direcție sau pe casetă oferă asistența sub comanda unei unități electronice de control. Deoarece motorul consumă curent doar atunci când se aplică efectiv efort la volan, soluția este mai eficientă și elimină integral pompa hidraulică, lichidul și furtunurile. În plus, permite ca însăși caracteristica asistenței să fie configurată prin software și variată în funcție de viteză și de modul de conducere, oferind totodată actuatorul necesar funcțiilor de menținere pe bandă și de parcare autonomă.
Indiferent de metodă, scopul este același: ca mașina să fie ușor de condus la viteză mică și să își păstreze stabilitatea și feedbackul la viteză mare. Servodirecția este strâns legată de mecanismul de direcție pe care îl asistă, cel mai adesea o casetă cu pinion și cremalieră, iar varianta electrică în special a devenit o tehnologie de bază pentru întreaga gamă de sisteme de asistență și de direcție de pe vehiculele contemporane.
- Adaugă energie pentru a reduce efortul la volan
- Cea mai utilă la parcare și la viteze mici
- Variante: hidraulică (mai veche) sau electrică (modernă, dominantă)
- Asistență mai mare la viteze mici, mai mică la viteze mari pentru stabilitate